La creşă...

Am crescut (eu şi prinţul meu) şi suntem bobocei de creşă.
Recunosc că am avut emoţii în privinţa acomodării cu noul program, noua casă, colegi, dar P.A. s-a integrat din prima clipă. Nu e gelos pe ceilalţi copii chiar dacă mama îi alintă şi-i ţine mai mult pe ei în braţe decât pe el, nu face mofturi la masă, nu se ţine după fusta mamei, nu plânge la somn şi e prea ascultător. De fapt, el ştie cum e la creşă, că doar a frecventat-o din burta mamei.
Sunt foarte mândră de el!!!
Clădirea în care funcţionează creşa, găzduieşte şi două grupe de grădiniţă dintre care una cu predare în limba germană. Nu dispunem de cele mai spaţioase săli, nici de dotări moderne, dar eu încă mai cred în vorba - "Omul sfinţeşte locul".
Vă invit să treceţi pe la noi.